Mobbing – hărțuirea la locul de muncă

Hărțuirea la locul de munca (Workplace bullying in literatura engeza sau mobbing in cea germana) este definita ca fiind tendinta unor indivizi sau grupuri de indivizi de a folosi in mod repetat si sistematic un comportament agresiv sau nepotrivit în relatiile cu colegii de serviciu sau cu subordonatii. De asemenea,  se caracterizează prin comportamentul unei persoane care incearca sa obtina suprematia asupra altora.

Hărțuirea poate fi realizată folosind tactici verbale, nonverbale, psihologice cum ar fi umilirea si poate merge pana la  abuzuri fizice.

Care sunt comportamentele de mobbing cele mai des intalnite?

  1. Amenintari la adresa statutului professional – include minimalizarea/desconsiderarea opiniilor victimei, supunerea persoanei la umilinte  in public referitor la competentele sale profesionale, acuzatii privind lipsa de implicare, tehnici de intimidare uzand de standardele  de competente si disciplina ale companiei.
  2. Amenintari la adresa statului personal – include subminarea imaginii unei persoane, folosirea aluziilor si a sarcasmului in dcop distructiv, utilizarea de glume nepotrivite la adresa victimei, luarea in deradere repetata, adresarea cu nume jignitoare, insulte, intimidari, manipulari.
  3. Izolarea – include ingradirea accesului la oportunitati, izolare fizica si /sau sociala, ingradirea accesului la informatii importante pentru victima, ignorarea sau excuderea acesteia.
  4. La locul de munca – include impunerea muncii sub o falsa  presiune, termene imposibile, supunerea victimei la perturbari inutile ale activitatii;
  5. Destabilizarea – include impiedicarea victimei de a invata/acumula experienta  in domeniul sau de activitate, repartizarea unor sarcini fara sens, eliberarea de responsabilitati, reamintirea repetata a greselilor, repartizarea de sarcini cu obiective nereliste supuse din start esecului, schimbarea unor conditii in realizarea sarcinilor fara ca vctima sa fie anuntata;

Cateva dintre cele mai frecvente tactici folosite de agresori

Dupa o cercetare efectuata de Workplace Bullying Institute (USA)

  1.  False acuzatii pentru ”erori” pe care victima nu le-a comis. – 71%
  2. Privirea fixa cu o mimica incruntata este o tehnica nonverbala de intimidare care arata clar ostilitate – 68%
  3. Desconsiderarea ideilor sau sentimentelor unei persoane in public (ex. ”o, asta e o prostie..”) – 64%
  4. Utilizarea unei atitudini de raceala, ignorare si izolare a persoanei – 64%
  5. Favorizarea, provocarea expunerii la schimbari de dispozitie necontrolabile in fata unui grup – 61%
  6. Instituirea de reguli personale pe care nici macar agresorul nu le respecta  – 61%
  7. Lipsa de aprecieri sau de recompense in ciuda realizarii exemplare a sarcinilor. – 58%

Efectele psihologice si somatice ale mobbingului

Victimele hartuirii la locul de munca sufera frecvent dificultati de adaptare, simptome somatic (ex. Dureri de cap, colon iritabil, ulcer), traume psihologice, sindromul de stres posttraumatic si depresii severe. Dupa Leymann, ”efectele mobbingului asupra psihicului uman pot fi pe deplin comparate cu tulburarea de stres posttaumatic  de care sufera veteranii de razboi sau supravietuitorii lagarelor de concentrare”. Unii pacienti pot recurge la alcoolism sau abuz de substante ca mijloace de auto-terapie. In cele mai grave cazuri pot aparea scurte episoade psihotice in special cu siptome paranoide. Dr. Leymann estimeaza ca 15% dintre cazurile de sinucideri din Suedie pot fi direct atribuite hartuirii la locul de munca.