Despre psihoterapia cognitiv-comportamentală
- Dezvoltată de Dr. Aaron T. Beck, terapia cognitiv comportamentală, este o formă de psihoterapie în care terapeutul şi clientul lucrează împreună ca o echipă pentru a identifica şi rezolva problemele psihologice. Terapeuții ajută clienții să îşi depăşească dificultăţile prin schimbarea modului lor de gândire, a tiparelor de comportament și a răspunsurilor emoționale.
- Psihoterapia cognitiv-comportamentală pornește de la ideea ca modul în care gândim determină modul în care simțim și în care ne comportăm, modul în care reacționăm la stimulii cu care venim în contact. Convingerile, credințele, gândurile, motivele, scopurile sau dorințele noastre, perceptiile, imaginile, evaluările noastre ne determina reacțiile emoționale, comportamentele, ideile și reacțiile fiziologice.
- Pshiopatologia (bolile psihice) este rezultatul cognițiilor (idei si convingeri) disfuncționale și/sau iraționale. Emoțiile negative, comportamentele dezadaptative sau dispozițiile depresive sunt rezultatul unor moduri de gândire greșite, iraționale sau disfuncționale. În loc să reacționam la situația reală, raportându-ne la realitatea de aici și acum, noi reacționam la propriul punct de vedere, care e distorsionat. De exemplu o persoana poate sa ajungă la concluzia că nu are valoare pentru simplul fapt ca nu a trecut un examen sau a fost parasită de prieten/ă.
- O componentă importantă a tratamentului este să-i facă pe clienți constienți de gândurile lor dezadaptative și să le schimbe. De multe ori, oamenii sunt atat de obisnuiti sa aiba ganduri negative, și aceste gânduri se declanșează atât de repede încât nici măcar nu sunt conștienti că le au.
- Printre scopurile importante ale terapiei cognitiv-comportamentale sunt identificarea credințelor și așteptarilor față de propria persoana si de viitor, față de altii si de lume. Odată ce oamenii devin constienti de aceste gânduri, vor învăța să le evalueze și apoi să le restructureze pentru a deveni mai raționale si mai adaptative.
- Psihoterapia cognitiv-comportamentală se încadrează în categoria terapiilor de scurtă durată: între 5 şi 20 de şedinţe. Şedinţele psihoterapeutice au obiective precise, sunt clar structurate şi presupun un plan de intervenţie stabilit de comun acord de către psihoterapeut şi pacient. Intervenţia cognitiv-comportamenatală se realizează în două etape distincte (Irina Holdevici, 1996): identificarea patternurilor de gândire negativă iraţionale şi modificarea acestora şi a comportamentelor aferente, fiecare presupunând tehnici terapeutice specifice.
- Tehnicile cognitiv-comportamentale urmăresc modificarea cogniţiilor şi comportamentelor care susţin simptomele clientului. Tot în această categorie sunt incluse tehnicile de relaxare, de control al comportamentului (învăţat prin condiţionare clasică) şi de control al respiraţiei.
- În sute de studii clinice, a fost demonstrat că terapia cognitiv comportamentală este un tratament eficient pentru o mare varietate de tulburări. Pentru a numi doar câteva:
ü tulburări psihice , cum ar fi depresia, întreaga gamă de tulburări de anxietate, tulburari de alimentatie, abuz de substanţe, tulburări de personalitate, şi (împreună cu tratament medicamentos) tulburarea bipolară si schizofrenia;
ü tulburări medicale care au o componentă psihologică, inclusiv suferințe care implică durea cronică sau acută, sindrom de oboseală cronică, sindrom premenstrual, colita, tulburări de somn, obezitate, tulburarea de stres posttraumatic, tulburări psiho-somatice
ü alte probleme psihologice , cum ar fi managementul furiei, dificultăţi în relaţie şi practicarea jocurilor de noroc compulsive. Terapia cognitiv comportamentală este de asemenea utilizată pentru a aborda stresul, stima de sine scazuta, îmbunătățirea imaginii de sine, durerea şi pierderea, probleme legate de locul de muncă, probleme asociate cu îmbătrânirea și pensionarea și multe altele.
